Cine a fost prima persoană ghilotinată?

În perioada în care Parisul funcţiona după binecunoscutul îndemn ,,liberte, egalite, fraternite”, dr. Joseph-Ignace Guillotin s-a prezentat în faţa Adunării Naţionale pentru a susţine egalitatea în cazul pedepselor capitale, relatează History. 

Deputatul parizian şi profesorul de anatomie afirma că execuţiile erau nedrepte. Criminalii de rând fiind ucişi prin metode dureroase, precum spânzurarea, arderea pe rug sau trasul pe roată, în timp ce nobili erau executaţi printr-o decapitare rapidă. 

• Cum a apărut sărutul?
• Ce se întâmplă atunci când punem gheața la microunde?

În 1791, Adunarea Naţională a proclamat decapitarea singura formă legală de execuţie din Franţa, însă călăul Charles-Henri Sanson susţinea că o astfel de practică este problematică. Făcând parte dintr-o familie ce se ocupa de execuţiile din Franţa de patru generaţii, Sanson a avertizat membrii Adunării Naţionale că executarea prin tăierea capului cu o sabie este o ,,ştiinţă inexactă” ce necesită oameni pregătiţi şi săbii ascuţite pentru garantarea unei decapitări rapide. 

Soluţia a fost oferită de către Guillotin, construirea unei maşinării de decapitare, care ar fi asigurat o moarte rapidă şi indulgentă. ,,Mecanismul s-ar prăbuşi precum fulgerul, capul ar cădea, sângele ar începe să curgă, iar omul ar deceda,” le spunea Guillotin colegilor săi. 

În timp ce Guillotin a propus realizarea dispozitivului, dr. Antoine Louis a proiectat prototipul care a fost poreclit iniţial ,,Louison” sau ,,Louisette.”  La început, Sanson a testat mecansimul pe animale, apoi a fost testată pe cadavrele copiilor şi ale femeilor. Tăieturile pe care maşinăria le realiza pe cadavrele masculine nu erau atât de puternice, aşadar maşinăria a fost modificată. Înălţimea de la care cădea cuţitul a fost crescută, iar forma lamei a fost schimbată într-una triungiulară. 

După ce Sanson a declarat maşinăria satisfăcătoare, ghilotina a fost montată într-o piaţă publică din Paris. Sângele primei persoane care a ,,botezat” ghilotina a fost cel al lui Nicolas-Jacques Pelletier. Bărbatul a fost condamnat la moarte pentru jaf şi crimă în decembrie 1791

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: